HOREA, CLOSCA SI CRISAN

Au condus rascoala taranilor din 1784
Rascoala lui Horea reprezinta momentul culminant al unui sir intreg de miscari cu caracter social si national, manifestate sub felurite forme in Transilvania in intreg veacul al XVIII- lea. Toate acestea sint urmarea opresiunii sociale si nationale suferita de poporul roman si care in deceniul al 7- lea si al 8- lea se agravase si mai mult.
Robota, fixata la 3 cu vitele sau la 4 cu bratele, de multe ori era pretinsa, prin abuz, la 7 zile pe saptamina; darile in bani catre stapinii de pamint, catre stat, taxele pentru plata functionarilor, pentru intretinerea armatei sporisera si ele; obligatiile motilor crescusera in chip deosebit : Munci nesfirsite in mine, la construirea cuptoarelor de topit minereul, la taiatul si caratul lemnelor, la arderea carbunilor, la transportul minereului etc. La acestea se mai adauga noi masuri abuzive: rapirea pasunilor si padurilor, interzicerea carciumaritului. In aceste conditii in timpul tirgului de la Cimpeni din 24.05.1782 nemultumirile taranilor au luat proportiile unei adevarate razvratiri.in urma carora 23 dintre motii socotiti capi ai razvratirii sunt intemnitati iar 5 dintre ei condamnati la moarte, iar motii obligati la despagubiri care depaseau de 25 de ori pagubele reale..
Paharul suferintei fiind plin, reprezentantii motilor in frunte cu Horea, iau a patra oara drumul Vienei pentru a cere dreptate imparatului, deoarece autoritatile locale le-o refuzasera de atitea ori.  Dupa Intoarcerea de la Viena Crisean, in numele lui Horea organizeaza o adunare la Mesteacan pentru 31.10.1784. Raspund chemarii 5-6000 de tarani din Zarand, Hunedoara, Muntii Abrudului. Sub conducerea lui Crisan taranii pornesc spre Alba Iulia pentru a primi arme si pentru a se inscrie in armata impotriva Imperiului Otoman scapind astfel de iobagie lucru cu care autoritatile locale nu sunt de acord si ii ataca pe acestia la Curechiu, un sat din apropierea Bradului. Intimplarea de la Curechiu din 01.11.1784 inseamna schinteia care a aprins focul cel mare.
Cu o mare iuteala rascoala cuprinde intreg Zarandul, de unde se raspindeste in Hunedoara, in Muntii Abrudului, unde Horea de fata cu Closca, Crisan si Ioan, fiul sau, la 4 noiembrie ia juramintul celor adunati in hotarul comunei Blajeni. Sint ocupate de rasculati, ajutati de mineri, tirgurile din munti: Cimpeni, Abrud, Rosia, Zlatna. Este atacata in doua rinduri cetatea Deva, unde se refugiase nobilimea hunedoreana, fara sa poata fi cucerita.
Cu toate victoriile obtinute de rasculati acestia sunt amagiti de autoritati si de nobilime prin incheierea unor armistitii avantajoase pentru tarani. Din pacate pentru rasculati aceste armistitii nu au fost respectate de nobili si autoritati ceeace a facut sa reinceapa rascoala dar in conditii mult mai grele deoarece nobilimea se inarmase intre timp si primise incurajari de la oficialitati. Armata condusa de nobili savirsea numeroase atrocitati, Curtea de la Viena, alarmata, ordona interventia armatei. Lupte grele au loc in munti cu succese pentru rasculati dar in fata puternicei armate imperiale care era mereu sporita taranii slab inarmati nu mai pot rezista suferind prima infringere la Mihailesti in 7.12.1784.
In aceste conditii Horea hotaraste incetarea luptelor pina in primavara, dar nobilimea si armata imperiala incep represaliile impotriva taranilor, sute dintre acestia fiind condamnati la moarte fara judecata.
Horea si Closca sint prinsi in 27.12.1784 iar Crisan in 31.01.1785 fiind inchisi in cetatea de la Alba Iulia. Crisan nu rezista maltratarilor si isi pune capat zilelor iar Horea si Closca sinty frinti cu roata la 28.februarie 1785 pe platoul "La Furci" din Alba Iulia.
Nobilimea Inspaimintata planuieste cele mai drastice masuri pentru a abate taranimea de la gindul unei noi rascoale, dar Curtea de la Viena, mai chibzuita, hotaraste colonizarea citorva sute de familii de moti in Banat si acordarea unor inlesniri pentru locuitorii din munti: libertatea pasunatului si scutirea de unele carausii.